Părinții sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura, și pregătirea sa profesională, obligație prevăzută de art. 499 alin. (1) C.civ.

Minorul se va bucura de o protecție specială, iar în realizarea acestui scop, se va avea în vedere interesul superior al copilului consacrat de art. 48 alin. (3) și art. 49 din Constituție, dezvoltat în Codul civil, în art. 263 și art. 264. C.civ.[1]

  1. Cum se stabilește cuantumul obligației de întreținere?

Conform dispozițiilor art. 529 C.civ, întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui ce o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti, iar când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii și jumătate pentru trei sau mai mulți copii.

Trebuie remarcat faptul că, art. 529 C.civ., stabilește cuantumul maxim al întreținerii, prin folosirea expresiei ” până la”, o pătrime, o jumătate, o treime, etc. instanța de judecată putând stabili orice sumă sau procent cu titlu de întreținere, evident, în limita acestui plafon maxim.[2]

Pentru stabilirea cuantumului obligației de întreținere, instanța poate avea în vedere anumite criterii privind nevoile minorului– vârsta, dacă acesta urmează o unitate de învățământ cu plată, cursuri de pregătire școlară, situații de boală etc.

Părinții datorează pensie de întreținere nu doar copilul minor, ci şi copilul major aflat în continuarea studiilor şi care nu realizează venituri proprii, până la împlinirea vârstei de 26 de ani.

În situația în care, părintele obligat la pensie de întreținere nu realizează venituri sau nu lucrează constant, într-o soluție pronunțată de Judecătoria Gherla, aceasta a apreciat că, singura modalitate prin care se poate stabili contribuția la cheltuielile de creștere și educare ale copilului este prin raportare la ”venitul minim pe economie”, legiuitorul apreciind că partea dispune de posibilitatea de a obține un loc de muncă și de a realiza lunar un venit cel puțin egal cu salariul minim pe economie.[3]

  1. Modalitatea de executare a pensiei de întreținere

Obligația de întreținere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului și, după caz, a cheltuielilor pentru educare învățătură și pregătire profesională.

Potrivit dispozițiilor art. 530 alin. 2 C.civ.:” dacă obligația de întreținere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanța de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreținere, stabilită în bani.”

Față de aceste dispoziții legale, stabilirea unei pensii de întreținere în bani reprezintă o situație de excepție care intervine numai atunci când nu se execută în natură. Prin urmare, într-o soluție pronunțată de Curtea de Apel Cluj Napoca, instanța a apreciat că, nu se impune insituirea unei pensii de întreținere în bani, întrucât părintele a dovedit că a contribuit lunar la cheltuieli de creștere și educare ale minorului în natură.[1]

3.Data de la care se datorează pensia de întreținere

Pensia de întreținere se datorează de la data introducerii cererii de chemare în judecată. Cu toate acestea, pensia poate fi acordată și pentru o perioadă anterioară, dacă introducerea cererii de chemare în judecată a fost întârziată din culpa debitorului.[2]

4.Este posibilă majorarea pensiei de întreținere?

Potrivit art. 531 alin.(1) din C. civ.: „dacă se iveşte o schimbare în ceea ce priveşte mijloacele celui care prestează întreţinerea şi nevoia celui care o primeşte, instanţa de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micşora pensie de întreținere sau poate hotărî încetarea plăţii ei”.

Pentru a se dispune creşterea cuantumului pensiei de întreținere, este necesar fie să existe o schimbare în sensul majorării veniturilor debitorului obligaţiei, fie să fi crescut necesităţile celui îndreptăţit la plata pensiei.

5.Neplata pensiei de întreținere

Neplata cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească, poate constitui infracțiune potrivit dispozițiilor art.378 Cod penal.

Constituie o ”neplată„ a pensiei de întreținere, în sensul legii penale, și plata parțială a acesteia.[3]

5.Concluzie

În cazul în care între părinți există neînțelegeri privind obligația de a contribui la cheltuieli de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională, instanța de judecată va stabili cuantumul pensiei de întreținere având în vedere interesul superior al copilului.

 

Avocat Marichescu Elena Alina

Tel: 0721017563

_________________________________________________________

[1] Marieta Avram, Drept civil-familia, Ed. Hamangiu, București, 2016, pg.15.

[2] Diana Flavia Barbur, Autoritatea părintească, ,Ed. Hamaniu, București, 2016, pg.183.

[3] Diana Lavinia Barbur, Divorțul și partajul bunurilor comune, Ed. Hamangiu, București, 2017, pg. 207.

[1] C.A. Cluj-Napoca, s. I civ, dec. civ. nr. 83/R/ din 11.02.2015, nepubicată

[2] Milena Toma, Drepturile copilului la relații de familie în jurisprudența CEDO și dreptul intern, Ed.CH.Beck, București, 2016, pg. 71.

[3] Mihail Udroiu, Drept Penal-parte specială, Ed. CH Beck, București,2014, pg. 430